...

„Concordia” sau „existenţa într-un spaţiu strâmt”

Am să vorbesc în cele ce urmează de „arsul pe rug”, ca manifestare aproape ironică a celor meniţi să înţeleagă prea târziu. Concordia există într-un context deposedat de „clasa de mijloc” şi împărţit, la extreme, între elită şi prostime. Concordia se doreşte un spaţiu comun în care participanţii constituie un fericit, spun eu, amalgam interetnic, de statute socio-economice şi de individualităţi. Nu avem, într-un astfel de context, nici o urmă de credibilitate, pentru că existenţa noastră este percepută ca subversivă.  

Elita, neînţelegând modul în care un astfel de grup există şi temându-se prin fireasca expunere la necunoscut, va deveni exorcizator sau exterminator. Prostimea, neînţelegând la rându-i modul în care un astfel de grup există, se va propti zdravăn în picioare, va huidui şi va arunca cu pietre. 

Trecerea timpului reprezintă însă reţeta infailibilă prin care binele se disociază de rău, iar Concordia se va dovedi „curabilă” în ochii privitorului. 

Robert Kovacs